Dieta mediteraneeană: un mod de a mânca benefic pentru inimă
Dieta mediteraneeană este probabil cel mai discutat și promovat mod de a mânca pentru a preveni bolile cardiovasculare și progresia lentă la persoanele cu boli cardiovasculare.
Proprietățile sale cardioprotectoare sunt demonstrate pe scară largă în studii care evidențiază importanța unui model alimentar bogat în fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline, pește și carne de pasăre.
Obiceiurile alimentare nesănătoase constituie unul dintre principalii factori care contribuie la boli și decese cauzate de boli cardiovasculare în Europa. Dieta mediteraneeană este unul dintre cele mai studiate stiluri de alimentație pentru efectele sale sănătoase asupra inimii. Acesta pune în prim plan în special consumul de alimente pe bază de plante, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale, leguminoase și fructe cu coajă lemnoasă, utilizarea uleiului de măsline în locul altor grăsimi și consumul de pește de cel puțin două ori pe săptămână. Ierburile aromatice și condimentele sunt utilizate în locul sării pentru a da savoare meselor, în timp ce carnea roșie și zahărul adăugat sunt limitate. În ansamblu, acest model dietetic are un conținut ridicat de grăsimi mono- și poli- nesaturate, fibre alimentare din plante, antioxidanți și factori antiinflamatori. În anul 2021, ghidul ESC de prevenție a bolilor cardiovasculare (BCV) recomanda cu tărie dieta mediteraneeană ca model ideal de alimentație pentru prevenirea apariției de boli cardiovasculare (clasa I, nivelul A).
Dieta mediteraneeană este un model de alimentație sustenabil și eficace pentru o mai bună stare generală de sănătate și prevenirea unui număr de boli cronice. Adoptarea acestei diete poate contribui pozitiv, în mod semnificativ, la o mai bună sănătate cardiovasculară, la o mai bună gestionare a greutății și a glicemiei, la îmbunătățirea funcțiilor cognitive, la creșterea longevității și la reducerea inflamației. Promovarea eficace a dietei mediteraneene necesită o abordare multiplă, care să includă sistemul de educație, canalele media, implicarea comunității, schimbări de politici, colaborarea cu industria alimentară și adaptarea culturală.
