Stresul zilnic și lipsa somnului afectează sănătatea cardiovasculară
Stresul și somnul sunt profund interconectate. Lipsa somnului poate provoca extenuare, indispoziție și somnolență excesivă în timpul zilei. Persoanele care se simt stresate sunt mai predispuse să sufere de tulburări ale somnului, cum ar fi insomnie sau somn întrerupt. Împreună, stresul cronic și somnul insuficient pot cauza hiperactivitatea sistemului nervos, ducând la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac ceea ce, pe termen lung, este legat de bolile de inimă. Stresul cronic este un factor de risc cunoscut pentru bolile de inimă.
Reducerea stresului și un somn de bună calitate și de o durată adecvată pot îmbunătăți calitatea vieții și pot preveni atacurile de cord.
Reacțiile noastre la stresul psihologic provoacă schimbări fizice în organism. Stresul emoțional poate duce la creșteri ale ritmului cardiac (viteza cu care inima pompează sângele), ale tensiunii arteriale și ale ritmului respirator, deoarece sistemul nervos devine suprasolicitat.
Deși acesta este un răspuns normal, stresul persistent cauzat de anumite obiceiuri nesănătoase de stil de viață, de problemele legate de muncă sau de probleme familiale poate fi un declanșator cronic al sistemului nervos și poate crește riscul de boli cardiovasculare. Efectul stresului este amplificat dacă duce la somn insuficient sau de slabă calitate.
Cutremurele ilustrează impactul stresului. Cutremurul din 1995 din Kobe, Japonia, a avut ca rezultat triplarea numărului de atacuri de cord la persoanele care trăiesc în apropierea epicentrului.
Somnul și stresul se află în strânsă legătură. Lipsa somnului provoacă adesea extenuare, indispoziție, modificări ale consumului alimentar și somnolență excesivă în timpul zilei. Persoanele care se simt stresate sunt mai predispuse să sufere de tulburări ale somnului, cum ar fi insomnie sau somn întrerupt. Acest lucru este îngrijorător, având în vedere că timpul dedicat somnului s-a redus treptat. Mulți oameni dorm mai puțin din cauza orelor de lucru mai lungi și a timpului petrecut pe smartphone-uri.
Stresul modifică metabolismul organismului și este asociat creșterii în greutate. Excesul de greutate crește probabilitatea apariției tulburărilor respiratorii legate de somn, cum ar fi sindromul de apnee obstructivă în somn, care sunt asociate cu somnolența în timpul zilei și cu un risc cardiovascular crescut.
Durata optimă a somnului este de șapte până la opt ore pe noapte. Un somn de mai puțin de șase sau mai mult de zece ore pe noapte este legat de o probabilitate mai mare de atac de cord și accident vascular cerebral. O durată corectă a somnului și tratarea tulburărilor de somn, cum ar fi apneea în somn și insomnia, pot proteja împotriva tensiunii arteriale crescute și a altor probleme cardiovasculare.
Reducerea stresului și un somn de bună calitate și de o durată adecvată pot reduce riscul cardiovascular și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Adresați-vă medicului dvs. dacă suferiți de stres cronic, în special dacă aveți și probleme cu somnul. Terapiile psihosociale, care cuprind aspecte psihologice și sociale, îmbunătățesc somnul și calitatea vieții și protejează împotriva atacurilor de cord.
